Page 194 - LanGuide Project: Research and Professional Insights
P. 194
umat în română
dar s-a acordat foarte puţină atenţie premiselor pedagogice care stau la
baza proiectării aplicaţiilor mobile” (Brick şi Cervi-Wilson, 2015, p. 24).
Aceste aplicaţii oferă o capacitate multilaterală în vederea flexibilităţii în
timp şi spaţiu şi adaptabilităţii celor care preferă auto-învăţarea, atât elevi
şi studenţi, cât şi profesori (Ibacache, 2019). De asemenea, este importantă
comoditatea învăţării virtuale şi „omniprezenţa opţiunilor de mLearning
care afectează modul în care se învaţă, deoarece învăţarea limbilor stră-
ine se împleteşte cu activitatea şi munca zilnică a utilizatorilor” (Kukulska-
Hulme, 2012, p. 10). Sporirea motivaţiei cursanţilor ce învaţă în ritmul pro-
priu pare să necesite încă un design bine organizat, un conţinut relevant şi
un domeniu de aplicare clar (Broadbent, 2017), precum şi o abordare cen-
trată pe cursant şi pe dobândirea de cunoştinţe. Învăţarea cu succes a unei
limbi străine ar trebui să se bazeze pe abilităţile şi cunoştinţele studenţilor,
permiţându-le să raţioneze din propria experienţă, oferind în acelaşi timp
o programă structurată de cunoştinţe validate, predate eficient şi cu po-
sibilitatea utilizării inventive a conceptelor şi metodelor (Sharples şi alţii,
2005; Elbabour şi Head, 2020).
În consecinţă, noul mediu implică şi o schimbare a rolurilor şi responsa-
bilităţilor profesorilor. Conole şi Alevizou (2010, p. 44) subliniază că „gra-
niţele dintre rolurile tradiţionale (profesor şi elev) şi funcţii (predare şi în-
văţare) se estompează. «Profesorii» trebuie să devină cursanţi pentru a in-
clude noile tehnologii în practicile lor.” Profesorii şi autorii de materiale
trebuie să fie conştienţi de modalităţile specifice în care dispozitivele digi-
tale pot fi integrate în mod convenabil în interiorul şi în afara sălii de clasă
de către utilizatorii lor finali, precum şi de site-urile şi aplicaţiile specifice
pe care elevii le accesează frecvent şi de modalităţile în care intenţionează
să îşi utilizeze dispozitivele digitale (Brick şi Cervi-Wilson, 2015).
Putem concluziona că învăţarea mobilă a limbilor străine a schimbat
deja, într-o anumită măsură, abordarea achiziţiei limbilor străine, în timp
ce o serie de aspecte trebuie încă analizate pentru a oferi o experienţă de
utilizare semnificativă şi productivă a aplicaţiilor de învăţare a limbilor
străine.
Metodologie
Pentru a dobândi informaţii despre evoluţiile recente din domeniul m all
şi mLearning pentru achiziţia unei a doua limbi străine (de acum înainte
sl a), au fost identificate şi examinate pe scurt câteva aplicaţii de învăţare
a limbilor străine prin studiu individual. În al doilea rând, un corpus de
articole care trece în revistă cercetările practicilor curente promovate de
194
dar s-a acordat foarte puţină atenţie premiselor pedagogice care stau la
baza proiectării aplicaţiilor mobile” (Brick şi Cervi-Wilson, 2015, p. 24).
Aceste aplicaţii oferă o capacitate multilaterală în vederea flexibilităţii în
timp şi spaţiu şi adaptabilităţii celor care preferă auto-învăţarea, atât elevi
şi studenţi, cât şi profesori (Ibacache, 2019). De asemenea, este importantă
comoditatea învăţării virtuale şi „omniprezenţa opţiunilor de mLearning
care afectează modul în care se învaţă, deoarece învăţarea limbilor stră-
ine se împleteşte cu activitatea şi munca zilnică a utilizatorilor” (Kukulska-
Hulme, 2012, p. 10). Sporirea motivaţiei cursanţilor ce învaţă în ritmul pro-
priu pare să necesite încă un design bine organizat, un conţinut relevant şi
un domeniu de aplicare clar (Broadbent, 2017), precum şi o abordare cen-
trată pe cursant şi pe dobândirea de cunoştinţe. Învăţarea cu succes a unei
limbi străine ar trebui să se bazeze pe abilităţile şi cunoştinţele studenţilor,
permiţându-le să raţioneze din propria experienţă, oferind în acelaşi timp
o programă structurată de cunoştinţe validate, predate eficient şi cu po-
sibilitatea utilizării inventive a conceptelor şi metodelor (Sharples şi alţii,
2005; Elbabour şi Head, 2020).
În consecinţă, noul mediu implică şi o schimbare a rolurilor şi responsa-
bilităţilor profesorilor. Conole şi Alevizou (2010, p. 44) subliniază că „gra-
niţele dintre rolurile tradiţionale (profesor şi elev) şi funcţii (predare şi în-
văţare) se estompează. «Profesorii» trebuie să devină cursanţi pentru a in-
clude noile tehnologii în practicile lor.” Profesorii şi autorii de materiale
trebuie să fie conştienţi de modalităţile specifice în care dispozitivele digi-
tale pot fi integrate în mod convenabil în interiorul şi în afara sălii de clasă
de către utilizatorii lor finali, precum şi de site-urile şi aplicaţiile specifice
pe care elevii le accesează frecvent şi de modalităţile în care intenţionează
să îşi utilizeze dispozitivele digitale (Brick şi Cervi-Wilson, 2015).
Putem concluziona că învăţarea mobilă a limbilor străine a schimbat
deja, într-o anumită măsură, abordarea achiziţiei limbilor străine, în timp
ce o serie de aspecte trebuie încă analizate pentru a oferi o experienţă de
utilizare semnificativă şi productivă a aplicaţiilor de învăţare a limbilor
străine.
Metodologie
Pentru a dobândi informaţii despre evoluţiile recente din domeniul m all
şi mLearning pentru achiziţia unei a doua limbi străine (de acum înainte
sl a), au fost identificate şi examinate pe scurt câteva aplicaţii de învăţare
a limbilor străine prin studiu individual. În al doilea rând, un corpus de
articole care trece în revistă cercetările practicilor curente promovate de
194
