Page 204 - LanGuide Project: Research and Professional Insights
P. 204
umat în română

tatea aşa cum este percepută de vorbitorii nativi ai acelei limbi. Mai mult,
după cum se menţionează în sursele bibliografice, aspectele culturale sunt
relevante nu numai pentru conţinutul activităţilor de învăţare, ci şi pentru
proiectarea interfeţelor c all.

Acest lucru permite elevilor să devină conştienţi de aspectele lingvistice
şi culturale care ar putea fi diferite de propria lor realitate. Cu alte cuvinte,
materialele utilizate de call trebuie să ia în considerare conceptul de com-
petenţă culturală, astfel încât, includerea elementelor culturii şi civilizaţiei
româneşti în activităţile şi sarcinile concepute pentru aplicaţia mobilă Lan-
Guide pentru limba engleză a fost naturală. Exerciţiile sunt, pe de o parte,
direcţionate, în perfectă concordanţă cu obiectivul principal al proiectului,
către utilizatorii din alte ţări care pot vizita România în calitate de emi-
granţi, studenţi beneficiari ai unei mobilităţi, profesori sau membri ai per-
sonalului administrativ angajaţi în mobilităţi Erasmus+ şi, pe de altă parte,
către vorbitorii nativi de limbă română, care sunt familiarizaţi cu mediul
lor cultural nativ, pot recunoaşte cu uşurinţă în cadrul exerciţiilor elemente
aparţinând propriei culturi, bucurându-se, în acelaşi timp, de posibilitatea
de a-şi îmbunătăţi limba engleză înainte de a pleca în străinătate.

LanGuide este creat de specialişti din diferite ţări pentru cursanţii pro-
venind din medii culturale diferite, poate fi utilizat pentru învăţarea mai
multor limbi, promovând interculturalitatea. Crearea de conţinut în apli-
caţia LanGuide a fost determinată de conceptul de competenţă culturală,
care vizează dezvoltarea înţelegerii multiculturale, dar integrarea aspecte-
lor culturale în aplicaţie necesită o nouă abordare din partea creatorilor:
elementele culturilor gazdă trebuiau transmise prin intermediul limbii en-
gleze, care este limba exerciţiilor.

Astfel, de exemplu, echipa română a introdus elemente ale culturii lo-
cale folosind nume autentice de instituţii (Universitatea Transilvania din
Braşov, Facultatea de litere, Centrul de învăţare a limbilor moderne, Depar-
tamentul de educaţie continuă, Facultatea de afaceri şi administraţie, De-
partamentul Erasmus+), nume proprii (Silvana Enescu, Lorena Davidescu,
Carolina Davidescu, Simona Columbeanu, domnul Lăzărescu, Doru Mun-
tenescu, Cristiana Demetrescu, Cornelia Dragu – toate fiind exemple de
nume autentice româneşti propriu-zise, create în funcţie de criteriul lexi-
cal care foloseşte sufixul destinat substantivelor proprii (-escu) pentru a
forma nume tradiţionale româneşti, generând astfel o atmosferă fonetică
familiară şi permiţând o uşurinţă de identificare a acestora ca lexeme care
denumesc persoane în limba română, toponime (Braşov, „situat în inima
ţării” – conţinând în ortografie marca diacritică pentru „ş”), sau numele

204
   199   200   201   202   203   204   205   206   207   208   209