Page 209 - LanGuide Project: Research and Professional Insights
P. 209
Învăţare mobilă a limbii în scopuri specifice
sului, deoarece stabileşte un etalon clar la care sunt raportate toate decizi-
ile viitoare. Profilul include mai multe categorii cheie descrise prin prisma
cursanţilor şi a nevoilor acestora, a contextului de învăţare şi a rezultatelor
învăţării. Aceste categorii se referă la participanţi, domeniu, cadru, interac-
ţiune, mediu şi canal de comunicare, niveluri ţintă şi evenimente şi profil
de comunicare.
Participanţii sunt studenţi, profesori şi personal administrativ care par-
ticipă în programul de mobilitate Erasmus şi care folosesc limba engleză în
scopul comunicării în context academic de nivel terţiar sau în interacţiuni
cu alţi vorbitori de limbă engleză din sfera i t. Domeniile în care participan-
ţii folosesc limba engleză sunt e ap şi ei tp. Cadrul îl reprezintă învăţarea
mobilă. Din moment ce de la toate cele trei categorii de cursanţi se aşteaptă
ca studiul să fie individual, fără o interacţiune directă cu alte persoane im-
plicate în procesul de comunicare, interacţiunile lor sunt limitate şi se fac
doar în raport cu software-ul: de la cursant la software şi de la software la
candidat. Cele două metode de bază folosite în procesul de învăţare sunt:
metoda vorbită şi metoda scrisă. În timp ce prima metodă include ascul-
tarea ca o competenţă receptivă şi vorbirea ca o competenţă productivă, a
doua include cititrea ca o competenţă receptivă şi scrierea ca o competenţă
productivă. Ambele metode sunt însoţite de elemente de vocabular şi gra-
matică. Canalul de comunicare este facilitat de tehnologie, ca de exemplu:
dispozitivul folosit pentru învăţarea limbii. Nivelurile ţintă sunt bazate pe
c ec rl, dar se reduc la trei, deoarece sunt omise interpretările superioare
şi inferioare ale diviziunii clasice. Evenimentele de comunicare pot fi vă-
zute ca reprezentarea nevoilor în abordarea tsa. Pe baza nevoilor cumulate
ale cursanţilor, este întocmită o listă detaliată a activităţilor de comunicare
efectuate de studenţi, profesori şi personalul administrativ. Lista enumeră
o gamă largă de activităţi posibile la care se preconizează că va participa fi-
ecare grup de cursanţi, pentru fiecare dintre cele patru abilităţi lingvistice
în parte.
Rezultatele învăţării sunt bazate pe analiza nevoilor. Scopul lor este de a
prezenta cursanţilor conceptele de e a p şi/sau e i t p şi caracteristicile lor
lexicale, sintactice şi semantice, pentru a putea să le folosească în conti-
nuare în activităţile de zi cu zi în contextul academic sau i t, expunându-i,
astfel, pe aceştia, la o varietate largă de texte sau conversaţii apărute în con-
texte potrivite, facilitând atât înţelegerea generală cât şi înţelegerea unor
subtilităţi ale limbajului; în plus, îi învaţă să (re)acţioneze în mod corect,
facilitând competenţele de scriere ale cursanţilor, prin concentrarea pe o
varietate de texte regăsite în sfera academică şi în sfera i t, şi abilităţile de
209
sului, deoarece stabileşte un etalon clar la care sunt raportate toate decizi-
ile viitoare. Profilul include mai multe categorii cheie descrise prin prisma
cursanţilor şi a nevoilor acestora, a contextului de învăţare şi a rezultatelor
învăţării. Aceste categorii se referă la participanţi, domeniu, cadru, interac-
ţiune, mediu şi canal de comunicare, niveluri ţintă şi evenimente şi profil
de comunicare.
Participanţii sunt studenţi, profesori şi personal administrativ care par-
ticipă în programul de mobilitate Erasmus şi care folosesc limba engleză în
scopul comunicării în context academic de nivel terţiar sau în interacţiuni
cu alţi vorbitori de limbă engleză din sfera i t. Domeniile în care participan-
ţii folosesc limba engleză sunt e ap şi ei tp. Cadrul îl reprezintă învăţarea
mobilă. Din moment ce de la toate cele trei categorii de cursanţi se aşteaptă
ca studiul să fie individual, fără o interacţiune directă cu alte persoane im-
plicate în procesul de comunicare, interacţiunile lor sunt limitate şi se fac
doar în raport cu software-ul: de la cursant la software şi de la software la
candidat. Cele două metode de bază folosite în procesul de învăţare sunt:
metoda vorbită şi metoda scrisă. În timp ce prima metodă include ascul-
tarea ca o competenţă receptivă şi vorbirea ca o competenţă productivă, a
doua include cititrea ca o competenţă receptivă şi scrierea ca o competenţă
productivă. Ambele metode sunt însoţite de elemente de vocabular şi gra-
matică. Canalul de comunicare este facilitat de tehnologie, ca de exemplu:
dispozitivul folosit pentru învăţarea limbii. Nivelurile ţintă sunt bazate pe
c ec rl, dar se reduc la trei, deoarece sunt omise interpretările superioare
şi inferioare ale diviziunii clasice. Evenimentele de comunicare pot fi vă-
zute ca reprezentarea nevoilor în abordarea tsa. Pe baza nevoilor cumulate
ale cursanţilor, este întocmită o listă detaliată a activităţilor de comunicare
efectuate de studenţi, profesori şi personalul administrativ. Lista enumeră
o gamă largă de activităţi posibile la care se preconizează că va participa fi-
ecare grup de cursanţi, pentru fiecare dintre cele patru abilităţi lingvistice
în parte.
Rezultatele învăţării sunt bazate pe analiza nevoilor. Scopul lor este de a
prezenta cursanţilor conceptele de e a p şi/sau e i t p şi caracteristicile lor
lexicale, sintactice şi semantice, pentru a putea să le folosească în conti-
nuare în activităţile de zi cu zi în contextul academic sau i t, expunându-i,
astfel, pe aceştia, la o varietate largă de texte sau conversaţii apărute în con-
texte potrivite, facilitând atât înţelegerea generală cât şi înţelegerea unor
subtilităţi ale limbajului; în plus, îi învaţă să (re)acţioneze în mod corect,
facilitând competenţele de scriere ale cursanţilor, prin concentrarea pe o
varietate de texte regăsite în sfera academică şi în sfera i t, şi abilităţile de
209
